Hotelul de cărți

 ”11-22-63” e o carte uriaşă, ca multe alte cărţi ale lui Stephen King şi, la fel ca toate celelalte, nu te poate dezamăgi. De-a lungul celor 800 de pagini ești complet captivat de poveste și de toate întorsăturile ce au loc, iar ideea romanului, călătoria în timp, poate nu pare una foarte originală, însă detaliile sunt cu siguranță surprinzătoare.

   Jake Epping, personajul principal, este profesor de limba engleză la școala din Lisbon Falls, Maine. Are o viață normală, este preocupat de testele pe care trebuie să le corecteze și de viața sa personală, până când o conversație cu prietenul său, Al Tempelton, are să îi schimbe viața. Al se află la o vârstă destul de înaintată și deține un local renumit în oraș. Însă micul secret pe care îl deține va constitui intriga acestui roman: un fel de portal în timp ce se află chiar în cămara localului său și care duce pe oricine îl traversează în anul 1958. Planul lui Al este acela de a-l convinge pe Jake să călătorească în timp pentru a opri asasinatul lui J.F. Kennedy, în speranța că viitorul( sau prezentul) Americii se va schimba în mai bine. După ce experimentează întoarcerea în timp, pentru a se convinge că ceea ce îi spune prietenul său este adevărat, și după ce Al se sinucide, fiind oricum foarte bolnav pentru a-și pune singur planul în aplicare, Jake decide în cele din urma să-i îndeplinească dorința bătrânului, și începe o nouă viață în anul 1958, sub numele de George Amberson, iar toate lucrurile ce urmează să i se întâmple în continuare se împletesc într-o poveste de-a dreptul excepțională, presărată cu detalii care te țin cu sufletul la gură în așteptarea finalului.

    Ceea ce mi se pare surprinzător la acest roman este, mai mult decât ideea în sine de a schimba trecutul, tot ceea ce presupune acest lucru, toate riscurile la care s-ar expune lumea dacă asta ar fi posibil. De-a lungul romanului, Jake își pune de multe ori problema efectului de fluture, influențând anumite evenimente în rău, din cauza anumitor aspecte pe care el le-a schimbat, ceea ce îl face să pună la îndoială misiunea pe care și-a asumat-o.

 Un alt lucru care mi-a plăcut a fost, bineînțeles, comparația ce nu putea să lipsească între lumea de atunci și lumea de azi: “I had been hobbled, perhaps even crippled by a pervasive internet society I had come to depend on and take for granted… hit enter and let Google, that twenty-first century Big Brother, take care of the rest. In the Derry of 1958, the most up-to-date computers were the size of small housing developments, and the local paper was no help. What did that leave? I remembered a sociology prof I’d had in college – a sarcastic old bastard – who used to say, When all else fails, give up and go to the library.”

    Mai sunt multe alte lucruri care completează romanul, precum povestea de dragoste dintre Jake și Sadie, o profesoară pe care o întâlnește în trecut, poveste care la început pare simplă și frumoasă, dar care apoi devine din ce în ce mai complicată, din cauza secretului despre adevărata identitate a lui Jake.

   De asemenea, faptul în sine că autorul își construiește povestea pe baza unui fapt real este deosebit, pentru că prezintă multe informații despre presupusul asasin al lui J.F. Kennedy, Lee Oswald, ceea ce îți dă senzația că povestea este absolut reală.

   În fine, de ce ați citi această carte? Dacă ideea poveștii și simpla prezență a numelui lui Stephen King pe copertă nu v-a convins încă, citiți câteva pagini și o să vedeți singuri de ce.